Parlamentul României a adoptat protocoalele de aderare la NATO ale Suediei și Finlandei

Camera Deputaţilor a fost convocată, miercuri, 20 iulie, la ora 9,30, în sesiune extraordinară pentru adoptarea proiectului de lege privind ratificarea Protocoalelor de aderare a Suediei și Finlandei la Tratatul Atlanticului de Nord. Decizia a fost luată de Biroul permanent, reunit astăzi în şedinţă online. Comisiile parlamentare de specialitate întocmesc, marţi, raportul asupra proiectului de integrare a celor două țări nordice în NATO.

Camera Deputaților, ședință pentru Suedia și Finlanda

Update 20 iulie, ora 15.55. Senatul României a adoptat, în calitate de for decizional, proiectul de lege pentru ratificarea Protocoalelor de aderare a Finlandei şi Suediei la NATO. S-au înregistrat 96 de voturi „pentru” și un senator nu a votat. De asemenea, și Camera Deputaţilor a adoptat, ca primă Cameră sesizată, proiectul de lege privind integrarea celor două țări nordice în alianța occidentală. Astfel, procedura a fost încheiată.

Știrea inițială: Şedinţa Camerei Deputaţilor de miercuri va fi în format hibrid, atât cu prezenţă fizică, dar şi online. Anterior, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru supunerea Parlamentului spre ratificare a protocoalelor de aderare la alianța occidentală. Executivul a aprobat, miercurea trecută, proiectul de lege privind ratificarea protocoalelor de aderare la NATO a Finlandei şi Suediei, semnate marți, 5 iulie la Bruxelles.

„Este un demers pe care îl facem, fiind conştienţi de valoarea strategică privind aderarea celor două ţări la NATO, şi un demers pe care îl consider ca fiind unul cât se poate de relevant, ţinând cont că ne înscriem în rândul primelor ţări care au demarat acest proces de ratificare a protocolului”, a subliniat premierul Nicolae Ciucă.

„România se află printre primele state care au iniţiat aceste demersuri de adoptare în plan naţional a deciziei de aderare la NATO a Finlandei şi Suediei. Acest demers confirmă, pe de o parte, succesul Organizaţiei Nord-Atlantice ca organizaţie de securitate, dar şi politica ‘Uşilor deschise’, care a permis consolidarea, întărirea şi extinderea capacităţii sale de a furniza membrilor săi garanţii de securitate, cele mai puternice garanţii de securitate”, a explicat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru.

Renunță la neutralitate din cauza Rusiei

Suedia și Finlanda vor să facă parte din NATO, o schimbare monumentală pentru două țări cu o lungă istorie de neutralitate în timpul războiului și care nu au participat la alianțele militare. În timpul celui mai recent summit NATO de la Madrid, Stockholm și Helsinki au trecut de obiecțiile Turciei, stat care se opunea integrării în blocul occidental.

Rusia nu poate accepta aderarea celor două state la NATO și a folosit extinderea alianței militare defensive a Occidentului ca pretext pentru invazia Ucrainei. Ambele țări nordice au deținut statut neutru mult timp, însă, de la declanșarea războiului, sprijinul pentru aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord a crescut considerabil.

Turcia amenință că va „îngheța” aderarea

Inițial, intenția Suediei și Finlandei a fost blocată de Turcia, un membru al alianței, din cauza afirmațiilor că țările scandinave susțin „terorismul”. Dar cele trei state au semnat un acord în Spania, prin care Ankara și-a ridicat dreptul de veto în schimbul angajamentelor de la Stockholm și Helsinki privind combaterea terorismului și exporturile de arme.

Cu toate acestea, președintele Erdogan și-a reînnoit, luni, 18 iulie, amenințarea că blochează procesul de aderare la NATO, dacă Suedia și Finlanda nu-și pun în aplicare acordurile.